Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat, joi, că estimează o creștere de 4,2% pentru economia României, în acest an, comparativ cu anul trecut, cu 0,4 puncte procentuale mai puțin decât prognoza din mai.
De asemenea, BERD și-a revizuit în jos estimarea privind evoluția economiei României pentru anul viitor cu 0,6 puncte procentuale, până la 3,6%, conform raportului „Regional Economic Prospects in the EBRD Regions”, publicat joi.
„Creșterea economiei României se va tempera treptat, de la 7,3% în 2017 la 4,2% în 2018 și 3,6% în 2019, fiind mult mai apropiată de creșterea potențială pe termen lung a economiei. (…) Bulgaria și România au performanțe bune, deși semnele de supraîncălzire devin vizibile la cea din urmă”, se mai menționează în raportul BERD.
Astfel, după o creștere de 7,3% în 2017, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană (UE), economia României încetinește în 2018, în condițiile în care i-a crescut PIB-ul cu 4% în prima jumătate a acestui an, față de aceeași perioadă a anului precedent, conform BERD.
„Consumul privat a avut cea mai mare contribuție la creșterea economică, determinat de încordarea de pe piața forței de muncă și de politica fiscală slăbită. De asemenea, investițiile au crescut, datorită unei absorbții mai ridicate a fondurilor UE. Semnele de supraîncălzire au apărut sub forma unui deficit comercial în creștere, împingând deficitul de cont curent la 3,4% din PIB la sfârșitul anului 2017, și a unei inflații la maximul ultimilor cinci ani, cu un vârf de 5,4% în iunie 2018”, se subliniază în raportul BERD.
De asemenea, economiștii BERD menționează că stimulul fiscal a împins deficitul bugetar la 2,9% din PIB în 2017, urmat de un deficit în creștere înregistrat până în prezent în acest an.
În plus, reducerea estimării de creștere a PIB-ului României pentru acest an și anul viitor a fost cauzată de reducerea impactului politicii de stimulente și de politica monetară mai strictă, deși economia continuă să fie susținută de investițiile provenite din fondurile UE și de consumul determinat de lipsa forței de muncă, potrivit raportului BERD.
„Riscurile de reducere a perspectivelor de creștere includ înrăutățirea în continuare a deficitului de forță de muncă, incertitudinea politică internă și a reformelor, precum și schimbarea sentimentului investitorilor globali față de piețele emergente”, se mai scrie în raportul BERD.
