luni, 6 mai, 2024

Sarbatoare mare in calendarul crestin ortodox. Ce nu ai voie sa faci la sfarsitul saptamanii

Distribuie:

Publicat:

• Ortodoxe 

Inainte-praznuirea Schimbarii la Fata a Domnului; Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamt; Sf. Mc. Evsignie; Sf. Nona, mama Sf. Ier. Grigorie Teologul; Sf. Ier. Fabian, episcopul Romei

• Greco-catolice 

Sf. m. Eusignie; Sf. Papa Fabian


• Romano-catolice 

Sfintirea Bazilicii “Sf. Maria cea Mare”

Sfantul Cuvios Ioan Iacob de la Neamt (Hozevitul), pomenit in calendarul crestin ortodox la 5 august, a fost un sihastru, calugarit la Manastirea Neamt din Moldova, care si-a petrecut 24 de ani in Tara Sfanta, pe Valea Iordanului si in pustiul Hozeva. 

S-a nascut in satul Crainiceni, comuna Paltinis, judetul Botosani, la 23 iulie 1913, intr-o familie de tarani credinciosi. Intre anii 1926-1932, Ilie, cum se numea din botez, a urmat Gimnaziul “Mihail Kogalniceanu” si Liceul “Dimitrie Cantemir” din Cernauti.

A intrat ca vietuitor in obstea Manastirii Neamt, in 1933, iar in 1936 a fost tuns in monahism, primind numele de Ioan. In acelasi an, a plecat cu alti doi calugari sa se inchine la Mormantul Domnului din Ierusalim, unde a ramas definitiv. 

Intre anii 1939-1940, Ioan Iacob a trait in pustiul Qumran, intr-o pestera aproape de Marea Moarta. Aici l-a cunoscut pe monahul Ioanichie Paraiala, care i-a ramas ucenic tot restul vietii. Intre 1940-1941, Ioan Iacob a stat cu mai multi calugari intr-un lagar pe Muntele Maslinilor, din cauza razboiului. 

Dupa ce a fost eliberat, s-a reintors la Manastirea Sfantul Sava, iar in 1947 a fost hirotonit preot in Biserica Sfantului Mormant de mitropolitul Irinarh.

A fost numit egumen la schitul romanesc “Sfantul Ioan Botezatorul” de la Iordan, aproape de locul unde s-a botezat Hristos. Timp de cinci ani, cat a dus aceasta ascultare, Cuviosul Ioan a savarsit zilnic sfintele slujbe in limba romana, a scris si tradus numeroase pagini patristice de invatatura pentru calugari sau pelerini, a compus un bogat volum de versuri duhovnicesti, a innoit chiliile si biserica schitului si, mai ales, viata duhovniceasca, ostenindu-se mult pentru primirea pelerinilor din tara. 

In 1952, s-a retras, impreuna cu ucenicul sau, in pustiul Hozeva, aproape de Ierihon, un an mai tarziu asezandu-se intr-o pestera din apropiere, numita Chilia “Sfintei Ana”, unde, dupa traditie, se ruga Sfanta Ana lui Dumnezeu sa-i daruiasca o fiica — pe Maica Domnului.

In acest loc a stat Ioan Iacob timp de sapte ani de zile, in rugaciuni, in privegheri, in posturi indelungate, in cugetari duhovnicesti, rabdand tot felul de suferinte, ispite si lipsuri. La 5 august 1960, fiind foarte bolnav, s-a sfarsit din viata, in varsta de numai 47 de ani. 

In anul 1980, un monah care il cunoscuse pe cand traia in pustiul Hozeva a venit in Tara Sfanta, dorind sa-l vada pe cuviosul Ioan. Auzind insa ca a murit de 20 de ani, s-a dus la pestera “Sfanta Ana” pentru a se inchina la mormantul lui. Acolo, a obtinut ingaduinta de a-i deschide mormantul. Ridicand capacul sicriului, a constatat ca trupul lui Ioan Iacob nu putrezise, ci, mai mult, raspandea un miros foarte placut.

Cu binecuvantarea Patriarhiei Ierusalimului, aceste moaste au fost puse intr-o racla din lemn de chiparos si sticla si asezate in biserica Manastirii “Sfantul Gheorghe Hozevitul”. Din acea zi, numerosi pelerini vin sa se inchine si sa ceara ajutor la racla Cuviosului. 

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, luand in considerare sfintenia vietii lui si vazand cinstitele sale moaste care se pastreaza nestricate, l-a canonizat ca sfant, la 20 iunie 1992, sub numele de “Sfantul Ioan Iacob cel Nou de la Neamt (Hozevitul)”, fiind pomenit in fiecare an la 5 august, ziua mortii lui.

Schimbarea la Fata – dezlegare la peste

Desi ne aflam in postul Adormirii Maicii Domnului, Biserica a randuit ca pe 6 august, de sarbatoarea Schimbarii la Fata a Domnului, sa se faca dezlegare la peste pentru bucuria praznicului.

Traditii, obiceiuri, superstitii

Conform superstitiei, persoanele care nu celebreaza sarbatoarea Schimbarii la Fata a Mantuitorului vor fi uscati si galbejiti, in timp ce persoanele care spala haine in aceasta zi vor fi napaditi de paduchi si plsnite. Mai mult, se crede ca fetele care se spala pe cap in aceasta zi nu le mai creste parul. De asemenea, oamenii care nu isi vad umbra capului la rasaritul soarelui vor muri pana la sfarsitul anului.

Tot in aceasta zi nu este bine sa te certi cu alti oameni sau sa fii certat de altii. In caz contrar, asa vei ramane intregul an. Oamenii care se roaga sa scape de o patima se vor vindeca cu siguranta. In plus, femeile insarcinate care tin post in aceasta zi se vor bucura de o nastere usoara si de copii sanatosi.

In aceasta zi se face dezlegare la peste, pentru ca toti crestinii sa se poate bucura de praznicul care are loc in timpul postul Sfintei Maria.

Daca vremea in aceata zi este insorita si placuta, recolta va fi una imbelsugata si roditoare. Totusi, daca va ploua, toamna va fi mohorata.

In popor, se mai crede ca toti cei care pleaca in calatorie in aceasta zi se vor rataci pe drumul de intoarcere si vor putea ajunge doar in momentul in care se intorc si berzele.

In mediul rural, gospodinele duc primele roade ale viilor la biserica pentru a fi sfintite si binecuvantate, pe care mai apoi le ofera de pomana in amintirea celor plecati. Pe langa dezlegarea la peste se face dezlegare si la vin si untdelemn in aceasta zi. Mai mult, cei care mananca struguri inainte ca acestia sa fie sfintiti isi „afuriseste” matele.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img