România a primit o amânare de circa două săptămâni pentru a da un răspuns Comisiei Europene privind procedura de infringement declanşată la începutul lunii martie pentru aplicarea incorectă a Directivei gazelor, termenul fiind 25 mai, a declarat vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energie, Zoltan Nagy-Bege, aflat la WindEurope Conference & Exhibition, la Bilbao, potrivit agerpres.ro.
"Pe 7 martie s-a votat un infringement împotriva României pentru aplicarea incorectă a Directivei gazelor, pentru care am început deja discuţiile cu Ministerul Energiei, Ministerul Afacerilor Externe, chiar şi cu Comisia şi am obţinut o amânare. Termenul până la care trebuie să dăm răspuns la punerea în întârziere este 25 mai. Noi speram la o amânare de două luni. Am primit doar două săptămâni, sau mai puţin de 20 zile. Între timp, eu cred că Guvernul României a dat un semnal destul de important şi a renunţat la limitarea preţului la noncasnic, care era, părerea mea personală, cel mai sensibil punct din documentul primit de la Comisie cu punerea în întârziere privind încălcarea Directivei gazelor", a menţionat Zoltan Nagy-Bege.
Comisia Europeană a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere pentru nepunerea corectă în aplicare a anumitor cerinţe prevăzute de Directiva privind gazele naturale (Directiva 2009/73/CE) şi de Regulamentul privind siguranţa furnizării de gaze (Regulamentul UE 2017/1938), conform unui comunicat de presă al Executivului comunitar din 7 martie.
Acesta este primul pas al procedurii de infringement. Statele avertizate au la dispoziţie două luni pentru a răspunde Comisiei.
Potrivit CE, cele două directive vizează asigurarea competitivităţii pe pieţele gazelor din UE, garantând în acelaşi timp aprovizionarea în condiţii de securitate a gospodăriilor şi a altor clienţi care necesită o protecţie specială.
"În urma analizării măsurilor legislative adoptate de România în decembrie 2018, Comisia a constatat că sistemul preţurilor angro reglementate nou introduse pe piaţa gazelor din România este contrar cerinţelor juridice ale UE. De asemenea, Comisia consideră că aceste măsuri nu sunt adecvate pentru atingerea în mod sustenabil a obiectivului de a proteja consumatorii casnici împotriva creşterilor excesive de preţ", susţine Executivul comunitar.
Guvernul de la Bucureşti a decis, în luna decembrie 2018, prin Ordonanţa de Urgenţă 114 privind măsurile fiscal-bugetare, plafonarea la 68 de lei/MWh a preţului la gaze pentru următorii trei ani pentru toţi consumatorii casnici. Pentru consumatorii industriali preţul va fi, de asemenea, plafonat însă va fi un mix între preţul de 68 de lei pentru consumatorii industriali, preţul de import şi costul de înmagazinare.
În 29 martie 2019, Guvernul a decis modificarea OUG 114/2018, astfel încât preţul gazelor de producţie internă să fie plafonat la 68 de lei pe MWh doar pentru consumatorii casnici şi pentru CET-urile care livrează agent termic populaţiei, a anunţat ministrul Energiei, Anton Anton, la finalul şedinţei de Guvern.
"La OUG 114, la partea de energie s-au făcut patru intervenţii. Prima dintre ele: aşa cum am spus, noi vrem să protejăm consumatorul casnic, în consecinţă preţul reglementat de 68 de lei (pe MWh – n.r.) la producător se referă la gazele care vor fi vândute spre consumatorul casnic şi spre CET-uri, pentru partea de gaze care se referă la încălzire, adică protejăm în continuare numai consumatorul casnic", a spus ministrul Energiei, Anton Anton.
