Controlul oftalmologic preventiv şi regulat şi diagnosticarea timpurie sunt cheia reducerii riscului de pierdere a vederii. Chiar şi în contextul pandemiei COVID care a afectat accesul la serviciile medicale, examinările oftalmologice regulate reprezintă cea mai simplă şi sigură soluţie pentru prevenirea afecţiunilor ce pot duce la pierderea vederii.
Ziua mondială a vederii este marcată anul acesta pe 14 octombrie. Scopul acestei zile este de a atrage atenţia asupra afecţiunilor de vedere, care ar putea fi prevenite sau tratate dacă sunt diagnosticare în stadii incipiente.
Controlul oftalmologic preventiv şi regulat şi diagnosticarea timpurie sunt cheia reducerii riscului de pierdere a vederii. Chiar şi în contextul pandemiei COVID care a afectat accesul la serviciile medicale, examinările oftalmologice regulate reprezintă cea mai simplă şi sigură soluţie pentru prevenirea afecţiunilor ce pot duce la pierderea vederii.
În România, aproximativ 3,4 milioane de oameni suferă de probleme cu vederea, adică aproape 18% din totalul populaţiei. Dintre aceştia, aproximativ 59.000 sunt complet orbi.
Printre bolile cu impact major asupra vederii şi care pot fi prevenite prin control regulat se numără degenerescenţa maculară legată de vârstă şi edemul macular diabetic.
Degenerescenţa maculară legată de vârstă este principala cauză a pierderii vederii la persoanele de peste 55 de ani. Este o boală nedureroasă care avansează atât de lent, încât persoana în cauză nu îşi dă seama că îşi pierde vederea. Boala începe de obicei la un ochi, dar cel de-al doilea este, de asemenea, foarte probabil să fie afectat mai târziu.
Degenerescenţa maculară legată de vârstă are două forme:
– uscată – cea mai frecventă variantă a bolii, afectează 90% dintre pacienţi şi are o progresie lentă, în măsura în care pierderea vederii rămâne limitată;
– umedă – mai puţin răspândită (afectează 10% dintre pacienţi), dar foarte severă (în 80% dintre cazuri, vederea centrală se deteriorează rapid).
„Degenerescenţa Maculară Legată de Vârstă, forma neovasculară (DMLVn) este o afecţiune sever invalidantă vizual fără opţiuni terapeutice reale până la apariţia agenţilor antiangiogenici. Avem astăzi acces la metode de diagnostic precoce (tomografia în coerenţă optică) şi la soluţii de tratament eficiente (agenţi anti-VEGF), ce oferă posibilitatea recuperării funcţionale vizuale şi anatomice, totodată, pentru multi pacienţi. Rămân încă situaţii neadresate (atrofia şi/sau fibroza subretiniană), dar suntem optimişti că vom identifica soluţii şi pentru acestea.",a spus Prof. Dr. Horia T. STANCA, UMF „Carol Davila” Bucureşti.
