Intern, ajuta in afectiuni digestive (varsaturi, diaree cronica, balonari, paraziti intestinali), in boli cardiace (bradicardie, palpitatii, insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala), afectiuni neuropsihice (iritabilitate, neurastenie, agitatie psihomotorie), alcoolism, hipoglicemie, paralizii, slabiciune musculara, astm bronsic. Se recomanda cîte o jumatate de lingurita de cenusa în 50 ml apa, de trei ori pe zi, cu 30 de minute înaintea meselor.
Extern, e de ajutor in psoriazis, micoze si scabie, daca se fac spalaturi cu suspensie din aceasta cenusa.
Contraindicatii: tahicardie si constipatie.
Intepaturi de insecte. Compresele cu cenusa de vita-de-vie inmuiata in otet, aplicate pe locurile vatamate, vindeca intepaturile de insecte si muscatura de sarpe.
Amigdale umflate. Cenusa calda invelita în batic se leaga la gat. Peste batic, se pune un fular de lana. Dupa o noapte, galcile se dezumfla.
Arsuri. Durerile trec daca se presara pe ele cenusa de salcie sau mesteacan. Nu vor mai aparea nici vezicule.
Afectiuni bucale. Cenusa amestecata cu apa e indicata la clatirea gurii, daca persoana sufera de afectiuni gingivale sau sangerari. Mai mult, cenusa tine loc de pasta de dinti, acesta fiind unul din secretele cu care oamenii din vechime reuseau sa-si pastreze dantura pîna la varste inaintate.
Hemorozi. Compresele cu cenusa de vita-de-vie sant un remediu eficient contra hemoroizilor.
Guta. Durerile se amelioreaza daca se amesteca cu seminte de in pisate si putina apa calda si se împacheteaza piciorul cu celofan.
Negi. Se tamponeaza frecvent cu lesie de frunze si scoarta de fag amestecata cu apa.
Dureri de cap. Se fac bai calde de picioare cu sare si cenusa de lemn. Aceste bai atrag sîngele spre picioare, slabind tensiunea de la cap. Au efect calmant nu numai în durerile de cap, dar si pentru durerile de gît si cîrcei. Previn accidentele cerebrale, în cazul în care se simte o tensiune puternica în regiunea capului.
Artrita polireumatoida. Se face baie de cenusa, mai precis cu lesie obtinuta dupa ce cenusa a stat în apa calda 12 ore.
Emfizem pulmonar. Se trateaza cu cenusa vegetala, în cure de cîte o saptamîna pe luna.
Par pe picioare. Presarata pe picioare, cenusa din coji de nuci verzi inhiba cresterea firelor de par, aceasta fiind una dintre cele mai vechi trucuri
Hipertensiune. Se bea suspensie de cenusa de stejar. Intr-un litru de apa clocotita se pun patru linguri de cenusa de stejar si se lasa o zi si o noapte. Se strecoara prin tifon si se bea timp de doua saptamani, cîte 3 linguri, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa. Dupa o pauza de 5 zile, cura se repeta.
Prostatita. O lingurita de pulbere fina de cenusa de tei se infuzeaza în 200 ml apa clocotita, 5-7 minute sub capac. Se bea o data pe zi, timp de 7 zile.
Hernie. Se iau crengute de visin cu muguri, dar fara frunze, le uscam si le ardem pe o tava de metal. Aceasta cenusa amestecata cu apa clocotita si apoi racita, poate trata hernia ombilicala. Se bea lichidul caldut de trei ori pe zi, cu 20-30 minute înainte de masa.
Hepatita. Se ard samburi de masline, de struguri si samînta de canepa. Se maruntesc radacini de stevie si rostopasca, apoi se incalzesc si acestea într-un vas de tuci pana la carbonizare. Se mai iau si crengi de vita-de-vie uscate de un an si se ard la foc inabusit. Toate pulberile obtinute se amesteca in proportii egale. Pentru tratament, se ia cate o lingura rasa din acest amestec, intre mese, la trei zile. Cenusa se amesteca cu miere sau vin rosu natural.
Ulcer varicos. Se cern 500 g de cenusa de tei sau mesteacan si se toarna peste ea 5 litri de apa clocotita. Se strecoara prin trei straturi de tifon. Piciorul cu ulceratie se tine în lesie o jumatate de ora. Se mai pot pune comprese cu cenusa, vreme de doua ore.
Cum sa folosesti cenusa pentru a trata varicele
Urticarie. De 2-3 ori pe saptamîna, corpul se spala cu decoct de cenusa obtinuta din copaci de foioase, de preferat mesteacan. Un pahar de cenusa se toarna în 4 litri de apa rece, se aduce pîna la punctul de fierbere si se ia de pe foc. Lichidul se lasa pentru limpezire timp de 24 de ore, apoi se strecoara prin vata sau prin filtrul de cafea si se pastreaza la rece. Inainte de folosire, cantitatea necesara de decoct se dilueaza cu apa calduta, în proportii egale.
Dureri reumatice. Intr-un vas emailat se amesteca parti egale de apa si cenusa de mesteacan. Se pune pe foc mic, 10-15 minute, apoi se infuzeaza 24 de ore. Un litru de infuzie limpezita se toarna în cada cu apa, in care bolnavul sta 10-15 minute. Dupa procedura, corpul trebuie frecat bine cu un prosop.
Crampe, dureri de picioare, transpiratie excesiva, dereglari de circulatie sanguina, distonie vegetativ-vasculara: intr-o galeata cu 6-7 l de apa calda, se adauga un amestec din 1/3 pahar de sare si 2/3 pahar de cenusa de stejar sau mesteacan. Picioarele se introduc in galeata si se tin 15-20 de minute.
Intoxicatie cu ciuperci. Se la o lingurita de cenusa obtinuta din pere de toamna.
Gastrita hipoacida, indigestii si fermentatii gastro-intestinale, diaree si infectiile colonului. Cocenii de porumb se lasa vreme de 3-4 saptamîni la uscat în spatii aerisite. Apoi, se ard pe o tabla. Cenusa obtinuta se pune într-un litru de tuica tare sau in alcool alimentar de 40 de grade. Se lasa sa stea vreme de 16 zile, agitand continutul cat mai des, dupa care se mai lasa 48 de ore nemiscata (pentru a se decanta) si se filtreaza. Se ia cate o lingura de 3 ori pe zi, pe stomacul gol.
Extern, preparatul se foloseste ca antiseptic si antiparazitar.
Transpiratia picioarelor. Se pune în încaltari un strat de pulbere fina de cenusa si se acopera cu doua straturi de tifon.
