Bilant sumbru dupa prapadul provocat de revarsarea apelor • Sute de hectare de culturi agricole au ajuns sub ape, zeci de locuinte au fost afectate, iar kilometri intregi de drumuri au devenit impracticabili • Autoritatile iesene au trecut la evaluarea pagubelor pentru a putea cere sprijin de la nivel central • Mai multe localitati au ajuns sa fie despartite de o mare de ape
Vremea rea din ultimele zile a provocat un adevarat dezastru in zeci de localitati din judetul Iasi. Mii de oameni s-au trezit cu agoniseala de o viata pierduta, dupa ce viitura a maturat totul in cale. Zeci de localitati au fost afectate, sute de hectare de culturi agricole au disparut sub ape, iar mai multe locuinte au fost inundate.
Dupa ce apele Jijiei, Siretului, Prutului sau Miletinului au iesit din matca in urma precipitatiilor abundente, situatia s-a complicat si mai mult. Localnicii din comunele afectate s-au trezit brusc cu apa peste ei, iar ceea ce au muncit o viata a disparut in doare cateva clipe.
Un prim raport intocmit de autoritatile judetene arata si care este situatia in urma ploilor care au dus la revarsarea apelor. 42 de localitati din judetul Iasi au raportat ca au suferit pagube consistente in urma inundatiilor.
In total, 85 de sate au fost afectate, iar situatia nu este deloc imbucuratoare. Peste 30 de locuinte au fost afectate de ape, alaturi de alte 116 anexe. Au fost maturate de ape si 5 obiective socio-economice din judet, in special camine culturale sau alte unitati. Chiar daca situatia nu este la fel de neagra ca in alte judete, Iasul a avut enorm de suferit de pe urma reversarii apelor.
In plus, 247 de kilometri de drumuri comunale si satesti au ajuns sub ape, iar lucrurile nu sunt imbucuratoare nici in ceea ce priveste situatia pe drumurile judetene. Aproape 30 de kilometri de drumuri judetene au fost afectate de aluviuni si apele involburate. Mai mult, 38 de podete au fost afectate, iar 13 poduri au ajuns sa fie avariate din cauza celor aduse de furia apelor.
Conform raportarilor, o suprafata totala de 4.764 hectare de culturi agricole au fost compromise, alte 205 hectare de pasune au sfarsit sub ape, iar aproape 70 de fantani au fost colmatate. In Ciurea si Birnova au fost afectate si doi kilometri de retea electrica, iar tot in judet un kilometri de retea de apa-canal a fost atins de suvoaie.
Bilantul dezastrului
Situatii dramatice au fost peste tot. De exemplu, la Plugari, apele au maturat un pod care abia a fost refacut. Autoritatea locala este acum nevoita sa faca rost din nou de fonduri pentru a putea sa refaca podul respectiv. La Vladeni, unde Jijia a fost si mai involburata, au ajuns sub ape peste 200 hectare de teren arabil, 385 hectare de pasune si peste 160 hectare de fanete.
La Roscani, apele au maturat satul Radeni dintr-un capat in celalalt. Iar astfel de exemple au fost peste tot. Siretul a inundat si cateva garsoniere aflate la demisolul unor blocuri din municipiul Pascani.
In comuna Alexandru Ioan Cuza, apele Siretului au ajuns si mai amenintator in apropierea locuintelor din zona. De altfel, prefectul Marian Serbescu a dispus constituirea unor comisii de evaluare a pagubelor. Aceste comisii vor trebui ca in cel mai scurt timp sa evalueze pagubele din fiecare localitate care a raportat distrugeri, pentru a se putea face un raport complet.
Prapad pe cursurile de apa. Oamenii au dormit cu frica in san
Cei de la Administratia Bazinala de Ape Prut – Barlad au aratat si care este situatia in momentul de fata pe principalele bazine hidrografice din Iasi si zona Botosaniului.
"Personalul TESA si muncitori de la Administratia Bazinala de Apa Prut – Bârlad si de la Sistemele de Gospodarire a Apelor Iasi, Botosani, Vaslui si Galati, monitorizeaza în permanenta râurile din spatiul hidrografic Prut – Bârlad, unde se înregistreaza depasiri ale cotelor de aparare, având în vedere codurile hidrologice de inundatii care vizeaza cresteri de debite si niveluri ca urmare a propagarii viiturilor formate anterior în amonte. În ultimele zile, peste 130 de specialisti în gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii au supravegheat si intervenit, unde a fost cazul, pe cursurile de apa afectate de acumularea de precipitatii majore. Cele mai mari cresteri de niveluri si debite cu depasirea cotelor de aparare pe mai multe cursuri de apa din spatiul hidrografic Prut – Bârlad s-au înregistrat astfel: pe râul Prut la statia hidrometrica Oroftiana si la statia hidrometrica Radauti Prut în judetul Botosani, pe râul Jijia la statia hidrometrica Rauseni si la Dângeni, pe râul Sitna, la statia hidrometrica Todireni în judetul Botosani si pe Jijia la Andrieseni, pe râul Miletin la Cosula s-a atins cota de pericol si aval de acumularea Câmpeni din judetul Botosani. Iar în judetul Iasi, pe râul Miletin, la statia hidrometrica Sipote, pe cursul de apa Drâslea la statia hidrometrica Drâslea s-a depasit cota de pericol în judetul Botosani, iar pe râul Bahlui la statia Hirlau în judetul Iasi. În perioada mentionata s-au efectuat manevre de pregolire a acumularilor, debitele evacuate fiind corelate cu situatia hidrologica din aval, iar la lucrarile cu rol de aparare împotriva inundatiilor nu s-a produs niciun incident sau avarie", a spus Andreea Poenaru, reprezentantul Administratiei Bazinale de Apa Prut – Barlad.
"Având în vedere precipitatiile din ultima perioada, m-am deplasat astazi, împreuna cu domnul Viorel Molocea, comandantul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta, în comuna A.I. Cuza, unde apele Siretului erodeaza malul, punând în pericol gospodariile locuitorilor. Un caz special este cel al unui localnic a carui gospodarie se afla în imediata apropiere a Siretului si unde apa râului a ajuns foarte aproape de o anexa gospodareasca, de care o mai despart aproximativ doi metri de pamânt. Casa propriu-zisa nu este înca amenintata, aflându-se la peste zece metri de mal. În urma analizei si discutiilor de la fata locului, s-a stabilit ca cetateanul sa fie relocat, gasirea unei locuinte temporare fiind în sarcina primariei comunei. Totodata, am stabilit sa fie întocmita documentatia necesara pentru alocarea unui fond de urgenta în favoarea acestuia, atât prin intermediul primariei locale, cât si al Agentiei Judetene pentru Plati si Inspectie Sociala. În ceea ce priveste implementarea proiectului de regularizare a râului Siret, vinerea trecuta a fost obtinut avizul favorabil al Ministerului Apelor si Padurilor pe studiul de fezabilitate. În cursul saptamânii viitoare va fi înaintat proiectul de hotarâre de Guvern privind exproprierea suprafetei de teren necesare executiei lucrarilor. Dupa adoptarea hotarârii, vor putea fi demarate procedurile de scoatere la licitatie a lucrarilor de realizare a canalului pilot si a digului de închidere necesare pentru corectarea cursului Siretului", a declarat prefectul Marian Serbescu.
