Tentativa de puci anti-Orban in PNL. Mai multi liberali ii cer capul. Pe motiv de referendum. Pe Facebook. Iar Orban le raspunde. Indirect. Prin intermediul Realitatea TV. Oare care este motivul real al acestui ciudat razboi? Si cum se va sfarsi?
Primele doua cele mai mari partide din Romania sunt pe cale sa-si schimbe sefii. Liviu Dragnea este in cadere libera. De popularitate. Alegatorii PSD nu il mai vor. Testul tocmai a avut loc. La referendumul pentru definirea casatoriei. Acest test a costat scump. Au platit toti cetatenii Romaniei. Dar exista si un altfel de cost. Costul politic. Din punct de vedere politic, PSD a suferit o grava infrangere. Care, inevitabil, e pusa in carca lui Dragnea. Esecul referendumului este asimilat cu o scadere dramatica a increderii in presedintele PSD. Sa ne intoarcem insa la al doilea cel mai mare partid.
Nici Ludovic Orban nu sta pe roze. Mai multi fruntasi liberali il acuza ca s-a implicat in referendumul pentru definirea casatoriei. Si ca aceasta pozitie este departe de a fi liberala. Implicarea lui Orban, scriu contestatarii acestuia, aduce prejudicii grave credibilitatii PNL. Si indeparteaza de partid electoratul liberal. In consecinta, i se cere capul lui Ludovic Orban.
Avem de-a face, in doua partide total diferite, cu un intreg sir de coincidente. Care mai de care mai stranii. Una dintre acestea este ca liderilor li se cere capul in rafale succesive. Dupa cum se poate observa cu ochiul liber, in PSD se produc rand pe rand cutremure cu o intensitate din ce in ce mai mare. Rareori insa, asa cum se intampla si acum, la originea acestora se afla cauze palpabile. Usor detectabile. De regula, Dragnea este contestat utilizand-se diferite pretexte. Cum este acum esecul referendumului. Dar este Dragnea vinovat cu adevarat si in mod direct de acest esec? In definitiv, oficial, PSD nu s-a angajat in sustinerea referendumului. Desi, atunci cand a avut loc campania civica de strangere de semnaturi, PSD a semnat un angajament, in sensul ca va sustine referendumul. E clar ca organizatiile partidului nu s-au pus decat in mod izolat in miscare si ca nu a existat niciun fel de centru politic de comanda pentru reusita operatiunii. PSD a jucat la noroc. Daca la urne s-ar fi prezentat peste 30% dintre alegatori, atunci Liviu Dragnea ar fi triumfat. Iar PSD ar fi primit in mod nemeritat o cununa de lauri. Pe care Dragnea si-ar fi pus-o simplu pe cap. Intr-o logica inversata, ar trebui sa tragem concluzia ca, la fel cum in cazul unui succes, succesul nu ar fi fost nici al PSD, nici al lui Dragnea, in cazul esecului care chiar s-a produs, acest esec nu trebuie atribuit nici PSD-ului, nici lui Liviu Dragnea. Dar aceast realitate de tip logic este rasturnata de o alta realitate. Cea pe care ne-o infatiseaza psihologia colectiva. Si intrucat neincrederea in Liviu Dragnea creste exponential, atat in randul partidului, cat si in randul electoratului, acestuia i se pune in carca esecul. Iar esecul, inevitabil, este proiectat si asupra partidului. Pur si simplu pentru ca succesul sau esecul au fost percepute ca un test.
Peste drum, in tabara liberala, situatia este asemanatoare. Ludovic Orban nu a fost injurat de propriul partid sau de propriul electorat atunci cand s-a sinucis politic, denuntandu-si la Parchetul General pentru o pretinsa infractiune de tradare principalii adversari politici. Nu l-a zgaltait nimeni pe Ludovic Orban pe motiv ca a tradat toate principiile liberale, atunci cand a decis sa lupte pentru putere utilizand armele procurorilor. Dimpotriva. Partidul s-a solidarizat cu el. Si a declarat ca sustine acest demers. Mai tarziu, Serviciul Roman de Informatii, solicitat sa devoaleze ceea ce stie legat de actele de tradare care ar fi fost savarsite de premierul Dancila si de presedintele PSD Liviu Dragnea, a informat Parchetul General ca nu detine nici probe, nici informatii vizand o asemenea chestiune. Si nici atunci PNL nu s-a dezis de Ludovic Orban. Nu a facut-o nici atunci cand Parchetul a inchis pur si simplu acest dosar. Mai mult decat atat: Ludovic Orban a recidivat, solicitand, in ciuda evidentei, redeschiderea cauzei penale. Si din nou PNL nu a reactionat. In schimb, iata acum, legat de referendum exista lideri care dau de pamant cu Ludovic Orban.
Culmea este ca toti acesti lideri, in frunte cu Alina Gorghiu, se aflau la conducerea PNL atunci cand se strangeau semnaturi pentru organizarea referendumului iar PNL s-a angajat in scris, la fel ca si PSD, sa sprijine intreaga operatiune. Deci Alina Gorghiu a semnat si s-a angajat in numele partidului sa sustina referendumului si, aceeasi Alina Gorghiu, astazi il crucifica pe Ludovic Orban pentru ca s-a dus si a votat, nu se stiie cum, dupa ce in prealabil a declarat ca, din punctul de vedere al partidului, fiecare liberal poate vota asa cum crede de cuviinta sau poate pur si simplu sa nu mearga la vot. A gresit cumva politic procedand astfel Ludovic Orban? Si in cazul lui, asadar, realitatea faptelor este rasturnata de modul in care sunt ele percepute. In acest caz, la fel de bine liderii PNL, care-l contesta acum pe Orban, ar putea sa-i arate obrazul si presedintelui Klaus Iohannis. Care a facut la fel. S-a dus si a votat. De altfel, aceasta este cea mai directa dovada ca in cazul lui Orban avem de-a face cu un simplu pretext.
Am toate motivele sa cred, observand reactiile din cele doua tabere in raport cu liderii lor, ca cele patru runde de alegeri europarlamentare, prezidentiale, locale si parlamentare sau o parte dintre aceste alegeri nu ii vor mai prinde in functie pe actualii presedinti ai PSD si PNL.
