Scleroterapia consta in injectarea unei substante iritante (cum este tetradecil sulfatul de sodiu) in lumenul(=canalul) venelor varicoase sau al venelor insuficiente care le alimenteaza. Substantele iritante pot distruge endoteliul(=tesutul care captuseste vena) si pot transforma vena respectiva intr-un cordon fara lumen sau pot genera tromboza(astuparea venei cu un cheag de sange).
Indicatiile optime ale scleroterapiei sunt reprezentate de: telangiectazii (dilatatii ale vaselor mici); vene reticulare (aspectul unei retele); varice izolate; varicele situate mai jos de genunchi; varicele recurente (recidivante). Indicatiile la limita sunt reprezentate de: varicele la pacienti la care nu poate fi realizat tratamentul chirurgical; pacienti infirmi sau foarte varstnici.
Contraindicatiile scleroterapiei: in cazul refluxului masiv si la pacientii cu varice mari (folosirea scleroterapiei in aceste situatii a fost urmata de o rata mare de recurenta care a dus la scaderea reputatiei metodei); alergia la substanta sclerozanta reprezintã o contraindicatie absoluta; boala arteriala ocluziva (oprire, intrerupere a circulatiei sangelui arterial); pacientii imobilizati; prezenta unei boli maligne ce nu este controlata; tromboflebita acutã (inflamatie a peretelui unei vene si formarea de cheaguri de sange care pot duce la astuparea acesteia).
Procedura in scleroterapie: Macroscleroterapia reprezinta scleroterapia varicelor mari. Venele ce urmeaza sa fie injectate sunt evidentiate in ortostatism. Se marcheaza cu un marker (carioca) locurile unde va fi injectatã substanta iritanta. Apoi pacientul este plasat pe o canapea cu membrele inferioare la orizontala sau usor declive pentru a asigura o umplere moderata a venelor varicoase. Apoi ace care au atasate seringi ce contin substanta sclerozanta sunt introduse in venele alese. Seringile sunt fixate in aceasta pozitie (cu acul in lumenul venos) cu ajutorul unor benzi adezive (plasturi), Dupa ce au fost plasate, acele seringilor cu sclerozant in lumenul venos in toate punctele stabilite (marcate), iar seringile au fost fixate cu plasturi, membrul este ridicat deasupra orizontalei.
Venele varicoase sunt astfel golite de sange. Urmeaza injectarea sclerozantului. Cu membrul mentinut in pozitie ridicata se aplica apoi un bandaj compresiv (legat strans) care previne reintrarea sangelui in venele superficiale si contactul acestuia cu substanta iritanta cand pacientul se ridica. Se evita astfel in mare parte aparitia trombozei, totodata, lumenul venelor fiind colabat (turtit). Compresia care urmeaza injectarii este momentul esential de care depinde obtinerea de rezultate favorabile. Daca venele sunt mentinute golite de sange prin compresie, disconfortul periprocedural este minim, iar obliterarea venoasa (impiedicarea curgerii sangelui, astuparea) de obicei permanenta.
Microscleroterapia se adreseaza telangiectaziilor si venelor reticulare. Acestea au acelasi mecanism de aparitie cu varicele mari si se deosebesc de ele doar prin dimensiune. De aceea si principiile terapeutice sunt similare. Pentru rezolvarea eficienta este necesara intreruperea sursei hipertensiunii venoase in reteaua superficiala dilatata. Uneori aceasta sursa este identificata prin examen Doppler (metoda simpla, non-invaziva de masurare a fluxului sanguin, conturului undei pulsatile si curgerii sangelui, care foloseste un transductor plasat deasupra vasului de investigat).
Frecvent, sursa hipertensiunii venoase nu poate fi localizata inaintea interventiei, scleroterapia poate esua din simplul motiv ca materialul sclerozant nu ajunge la sursa de alimentare intr-o cantitate suficienta pentru obliterarea acesteia. Tehnica este similara celei folosite pentru macroscleroterapie. Materialul sclerozant folosit este insã utilizat in concentratii mai mici.
